1. Terenurile care prin eroziune, poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, și anume:
a) terenurile cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă;
b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogașe, ravene, torenți;
c) terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase;
d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;
e) terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale;
f) terenurile cu exces permanent de umiditate;
g) terenurile sărăturate sau puternic acide;h) terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;
j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale;
k) terenurile cu nisipuri mișcătoare, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora;
l) terenurile din oricare dintre categoriile menționate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantații silvice și de pe care vegetația a fost înlăturată.