Rezoluția Conferinței internaționale a specialiștilor în proiectarea spitalelor - SHARE București 2025

Cu ocazia celei de-a VII-a ediții a Conferinței internaționale a specialiștilor în proiectarea spitalelor, SHARE București, din 19 martie 2025, s-au reunit atât peste 150 de specialiști în proiectare, reprezentând aproape 90% din volumul de proiectare a spitalelor din țară, cât și reprezentanți ai administrației. Ca urmare a prezentărilor și a dezbaterilor, participanții au exprimat o serie de concluzii comune pe care le facem publice prin această rezoluție:

1.      Termenele de proiectare trebuie adaptate la complexitatea arhitecturii spitalelor 

Proiectarea spitalelor este una dintre cele mai complexe din domeniul arhitecturii. Ea necesită un timp suficient atât pentru respectarea standardelor, a funcționării corecte și a eficienței medicale, cât și pentru dialogul cu toți actorii implicați în procesul de proiectare, pornind de la personalul medical până la instituțiile beneficiare. Cu toate acestea, din cauza termenelor mult prea restrictive impuse prin contractele de achiziții publice, arhitecții și inginerii sunt nevoiți să scurteze etape esențiale ale proiectării, ceea ce poate duce la efecte negative pe termen lung din punct de vedere tehnic, financiar și, în cele din urmă, din punct de vedere al sănătății.

2.      Studiile de fezabilitate trebuie să permită dezvoltarea de soluții în fazele următoare ale proiectării 

În contextul legislației actuale, studiile de fezabilitate au alocate resurse insuficiente de timp și bani ceea ce conduce la soluții arhitecturale și inginerești nefundamentate corespunzător. Cu toate aceste resurse reduse, conținutul studiilor de fezabilitate este atât de detaliat încât obligă la soluții prea restrictive care limitează sau chiar împiedică libertatea arhitecților de a propune soluții mai eficiente în următoarele faze de proiectare, ceea ce este în detrimentul soluției finale.

3.      Onorariile de proiectare reduse nu trebuie să conducă la neîndeplinirea cerințelor de calitate 

Proiectarea pentru spitale implică echipe multidisciplinare de arhitecți, ingineri, specialiști în domeniul medical. Experiența ultimilor ani arată că unele bugetele licitate pentru proiectare au fost insuficiente pentru asigurarea unor cerințe minime de calitate, ceea ce a condus la soluții inadecvate și la costuri ulterioare ridicate de construire sau de exploatare. De aceea, susținem că atribuirea proiectării cu criteriul principal de achiziție prețul cel mai mic, fără o promovare a condițiilor de calitate, poate duce la soluții tehnice necorespunzătoare și chiar la rezultate financiare contrare obiectivelor economice. În opoziție cu acestea, menționăm metoda de achiziție publică prin concursurile de arhitectură prin care se atribuie proiectarea după soluția cea mai bună, nu după prețul cel mai mic.

4.      Necesitatea coordonării la nivel național

Un obstacol important în utilizarea eficientă a resurselor financiare este lipsa unei coordonări la nivel național în ceea ce privește proiectarea spitalelor. La ora actuală, unitățile sanitare sunt gândite și proiectate prin acțiuni disparate, fără o alocare comună a eforturilor. Este de dorit o coordonare a demersurilor la nivel național în ceea ce privește adaptarea permanentă a legislației, consultarea specialiștilor și realizarea ghidurilor de proiectare.

În contextul schimbărilor actuale, facem un apel la o acțiune comună, coordonată și pe termen lung a tuturor persoanelor și instituțiilor implicate pentru promovarea unei arhitecturi a spitalelor care să susțină interesul comun al sănătății cetățenilor.

Semnatari:

arh. Bogdan Andrei Fezi, vicepreședinte

arh. Emil Ivănescu, președinte

Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România

arh. Ștefan Bâlici, președinte

Ordinul Arhitecților din România

ing. Ioan Silviu Doboși, președinte

Asociația Inginerilor de Instalații din România

Florin Mindirigiu, fondator

SHARE Architects