„Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” – un eveniment necesar pentru breasla arhitecților

Conferința „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” s-a desfășurat pe 31 mai, la UAUIM, în Sala Frescelor, și a fost primul eveniment desfășurat în spațiul profesional al arhitecților din România și care a abordat tema arhitecturii în relație cu inteligența artificială. 

Organizatorii conferinței au fost Filiala Teritorială București a OAR (prin Grupul de Lucru educație, stagiu și pregătire profesională), UAUIM, HUB UAUIM Business și Casa Paleologu.

Cuvântul introductiv al conferinței „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” a fost susținut de conf. dr. habil. arh. Bogdan Andrei Fezi, vicepreședinte parteneriate și organizații – Filiala Teritorială București a OAR. Fezi a prezentat un scurt istoric despre AI  - beneficii, oportunități și riscuri, lansând teme precum: cum controlăm inteligența artificială și în ce măsură este nevoie de un moment de pauză. Ne alertam că inteligența artificială va lua locul multor slujbe, arhitectura situându-se pe locul trei în topul meseriilor afectate, așa cum rezultă din studiile sociologice de actualitate?

Prima sesiune a conferinței „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” a fost susținută de către antropologul Alec Bălășescu care a făcut o prezentare generală din perspectivă antropologică - viziune antropologică asupra provocărilor inteligenței artificiale.

Alec a plecat de la conceptul de AI ca mașină antropologică creată de om. Dacă acceptăm faptul că atât cultura cât și natura sunt mituri, putem concluziona că d.p.d.v. antropologic AI nu există ca entitate individuală. Antropologul a vorbit despre denumirea greșită dată – inteligența artificială - , insistând asupra faptului că omul este creatorul, iar cu fiecare invenție tehnologică, noi, ca oameni, ne regândim, regândind lumea de fapt. Oamenii trebuie să se gândească ce fel de societate își doresc să construiască și să trăiască, deoarece inclusiv schimbările climatice sunt legate de felul în care ne gândim la inteligența artificială. 

În ceea ce privește AI în procesul de creație, Alec a marșat pe ideea că tehnologiile ne fac pe noi să recreăm lumea, inclusiv obiecte care nu existau  înainte, plecând de la Photoshop și de la faptul că ne raportăm la o realitate antropologică recreată. 

Anii ‘’70 sunt anii de germinație ai inteligenței artificiale, programatorii și tehnicienii fiind cei care au început sa folosească termenul de AI în campusurile MIT. Antropologul a încheiat prezentarea într-o notă optimistă dat fiind că emoția, conștiința de sine și experiența personală sunt atuuri ale oamenilor versus AI. În mod cert trebuie să ne apropiem de AI cu prudență, fără teamă și să nu îi acordăm mai mult credit decât merită. AI poate fi cel mai bun servitor și cel mai bun stăpân, în același timp. Depinde de noi ce fel de societate vrem să construim.

A doua sesiune a conferinței „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” a constat într-o prezentare de specialitate susținută de către dr. arhitect Ionuț Anton - provocările în practică arhitecturală odată cu intrarea în noua etapă.

Anton a început cu ideea că inteligența artificială poate fi doar o altă unealtă pe care arhitecții o folosesc, asemenea teului, echerului, creionului. Așa cum anumite tehnologii arhitecturale erau science fiction în 2008, iar în zilele noastre sunt la ordinea zilei, softurile pe care le au arhitecții la dispoziție sunt softuri care funcționează foarte bine ca unelte arhitecturale.

În ceea ce privește cum anume va fi folosită AI de către clienți, Anton crede că  depinde foarte mult de cel care generează imaginea și de cât anume știe despre ce vrea. În cadrul prezentării au fost generate prin AI câteva exemple pe baza unor informații clare, dat fiind că trebuie să transpui în cuvinte exacte imaginile pe care vrei să le obții. Un exemplu concret a fost amenajarea unui spațiu public prin AI pe baza unui text dat.

Inginerul Eugen Ursu a susținut a treia sesiune a conferinței și a vorbit despre cum se pregătesc antreprenorii din domeniul softurilor de proiectare pentru noile provocări. Ursu a plecat de la faptul că schimbările sunt o condiție a existenței umane și că singura soluție este să fii tot timpul dispus la adaptare. Arhitecții au nevoie să învețe mai multe elemente de business care, fiind necesară setarea unei viziuni, personale, pentru a face față provocărilor. Inginerul a subliniat faptul că viziunea este cea mai importantă, iar adaptabilitatea este o valoare care trebuie însușită și folosită. 

Cea de-a patra sesiune a fost prezentarea practică prin generare  - in vivo - Midjourney și a fost susținută de către arhitect Dragoș Pițu. Acesta a afirmat că inteligența artificială ajută la creșterea productivității și a eficienței. Important este să ne folosim de tehnologie și să lucrăm în și pentru comunitate. Astfel, lucrurile pot evolua în direcția corectă. Plecând de la faptul că AI poate genera teme de proiectare, la studii de fațadă, de însorire, arhitectul poate lucra cu o bază de date generată și care transpune toate criteriile de căutare. S-a declarat optimist privind AI ca un nou instrument extrem de eficient care vine în ajutorarea arhitectului viitorului.