Conferința „Dâmbovița, un râu armonizat cu orașul” – ce s-a făcut concret și care sunt următorii pași

Conferința „Dâmbovița, un râu armonizat cu orașul” a așezat la aceeași masă a discuțiilor parteneri relevanți pentru cursul râului, care îi recunosc potențialul în oraș și zona metropolitană și care pot influența procesul de restructurare a acestui coridor urban care străbate cea mai mare aglomerație urbană din România.

Organizatorii conferinței sunt membrii grupului de lucru pentru amenajarea coerentă a Dâmboviței, G-DAM, din care fac parte: Prefectura Municipiul București, Primăria Capitalei, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, Filiala Teritorială București a O.A.R., Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Administrația Națională Apele Române, Metrorex, Apa Nova, Prefectura Ilfov, primăriile de sector, Primăria Chiajna, Primăria Popești-Leordeni, Primăria Glina, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București.

În cadrul conferinței „Dâmbovița, un râu armonizat cu orașul” au avut intervenții László Borbély – Guvernul României, Coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Richard Budai - subprefectul Capitalei, Nicușor Dan - primar al Municipiului București, Bogdan Suditu - președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Primăria Municipiului București, Emil Ivănescu - președintele Filialei Teritoriale București a O.A.R., Teodor Frolu - vicepreședinte Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, Sorin Rândașu – Apele Române. 

Principalele luări de poziții în cadrul conferinței:

László Borbély a vorbit despre importanța comunicării pentru ca proiectul râului Dâmbovița să fie unul viabil: „Intenția noastră este să avem o comunicare către cetățeni. Este nevoie de comunicare pentru a avea un parteneriat cu cetățenii și cu instituțiile. De ani de zile încercăm să pornim o mișcare prin implicarea tuturor instituțiilor interesate. Să ajungem de la dorințe la realizări. Pentru asta este nevoie de un plan coerent. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este un fel de catalizator. Vrem să oferim o Dâmboviță smart. Să punem la un loc componenta naturii, creației și cea de dezvoltare urbană a Bucureștiului. E nevoie de un parteneriat adevărat pentru cei care sunt din diferite zone, inclusiv coaliția sustenabilă din partea cetățenilor și a societăților private."

Arh. Emil Ivănescu a insistat asupra importanței organizării de concursuri de soluții pentru proiectele gândite de către administrațiile din București: „Sunt și au fost câteva concursuri de soluții organizate de noi alături de primarii de sector pe cursul râului. Concursul de soluții Parc Lacul Morii(beneficiar Primăria Sectorului 6) definește celălalt pol al promenadei. Și Primăria Sectorului 2 are acum în organizare un concurs internațional de soluții organizat de noi, pentru salba de lacuri din Sectorul 2. Primăria Sector 3 are acel concurs de soluții realizat de noi, cu doi ani în urmă. În acest sens, Dâmbovița devine o zona a intervențiilor punctuale. Ceea ce trebuie făcut acum este o viziune flexibilă, de ansamblu, din care fiecare inițiativă ulterioară să își găsească locul, dar să aibă ingrediente comune. Acest lucru se realizează numai prin colaborare.  De altfel, în cadrul evenimentului “Ape pentru comunități durabile”, organizat la Biblioteca Națională a României, la începutul acestui an, a fost pentru prima oară când am reușit să aducem împreună administrația centrală - guvernul cu administrația locală - primăriile din București, pe tema Dâmboviței. Atunci am tras un semnal de alarmă asupra necesității realizării unui plan general pentru Dâmbovița și așa a apărut Grupul Lucru pentru Dâmbovița, alcătuit din Prefectură, PMB, OAR București, Asociația Ivan Patzaichin, Apele Române, Metrorex, , primarii de sector etc. Am adus împreună la masa aceluiași dialog diferitele proiecte în curs pe Dâmbovița. Unele sunt extrem de tehnice și pragmatice, altele experimentale. Dar am încercat împreună să găsim puncte de colaborare. Acest master-plan pentru Dâmbovița este un astfel de răspuns. Ne bucurăm ca PMB-ul a preluat inițiativa și a creat o echipă specială de profesioniști pentru această inițiativă. Ceea ce ne dorim cu toții este să transformăm Dâmbovița dintr-un loc de fractură în oraș, un râu “industrial”, într-un adevărat spațiu public, care să adune Bucureștiul, nu să-l dividă, cum este acum. În orașele europene se organizează ample concursuri de soluții pentru transformarea malurilor râurilor urbane în spații publice cu impact pentru cetățeni."

Nicușor Dan a declarat că:  „Doar prin colaborarea tuturor instituțiilor implicate putem obține un proiect coerent și atractiv pentru Dâmbovița. Va fi o întreagă analiză despre ce vrem să facem. Probabil vor fi niște concursuri de soluții."

Bogdan Suditu a dat detalii tehnice importante despre ce înseamnă un viitor proiect pentru Dâmbovița: „Au fost multe dezbateri publice, adunări de documente, aduse toate proiectele care au existat vreodată. Ne dorim să fim un agregator pentru comunicarea publică. Avem un plan în detaliu unde sunt prevăzute studiile și analizele necesare pentru a face acest PUZ care să includă atât amonte sau aval. Nu vom face un PUZ tipic. Din toate proiectele existente vom face un tablou corent încât să avem scenarii coerente. Este vorba de o muncă pe următorii 5-10 ani. Vrem ca Dâmbovița să nu fie o barieră ci o parte integrantă a orașului. Printr-o cooperare și consultare publică dorim să construim scenarii prin integrarea tuturor ideilor. Nu e vorba doar de urbanism, ci de utilitățile orașului: metrou, caseta, cuva. Noi când vom planifica vom vedea că proiectul nu este doar de estetică ci este și de siguranță. Dâmbovița trebuie să asigure acel culoar verde. Vrem să aducem dovezi tehnice coerente pentru ca proiectul să nu fie blocat. Trebuie implicate vertical și orizontal toate proiectele existente. Acest proiect trebuie să fie un model pentru tot ce înseamnă dezvoltare urbană, un model de planificare strategică participativă."

Teodor Frolu: „Acest proiect este un efort conjugat. Suntem în fața unui plan foarte bine administrat care adună toate resursele. Trebuie să ne uităm dincolo de cum arată un mal de râu și de cât de multă verdeață punem pe el."

Sorin Rândașu a vorbit despre relevanța proiectului: „Un asemenea proiect ca cel al Dâmboviței trebuie etapizat, probabil va fi nevoie de sprijinul Ministerului Finanțelor, cu un eventual împrumut. Trebuie să ținem cont de felul cum se vor desfășura lucrările. Colectarea datelor și expertizele preliminarea sunt esențiale pentru un asemenea proiect. Înainte de toate este nevoie să construim o infrastructură fiabilă."

Ce a reușit să facă G-DAM până în momentul de față

Grupul de lucru G-DAM a fost inițiat în luna aprilie 2022 de Asociația Ivan Patzaichin – Mila23, Filiala Teritorială București a O.A.R. și Prefectura Municipiului București. Întâlnirile de lucru s-au desfășurat constant, cu implicarea, încă de la început, a departamentului de specialitate al PMB, ADIZMB (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București). 

Până în momentul de față au fost cartate principalele proiecte existente (în derulare sau în diferite faze de dezvoltare), precum și nevoile de realizare de studii tehnice/hidrologice/ape pluviale, studii de fluxuri de circulație și analize de funcțiuni, de audituri de siguranță și mediu, precum și de identificare de surse de finanțare.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) va oferi tuturor celor care vor face intervenții în apropierea râului un cadru coerent și propice pentru dezvoltarea urbanistic-arhitecturală în armonie cu nevoile și caracteristicile structurii urbane din zonă și, mai ales, cu respectarea rigorilor de siguranță și protejare a reperelor culturale și modernizarea rețelelor de utilități și mobilitate.

Ca urmare, Planul Urbanistic Zonal va asigura premisele de a potența valoarea râului în teritoriul pe care îl parcurge, prin articularea de proiecte adaptate la schimbările climatice, sustenabile, asumate de comunitate, a căror implementare să fie acceptată și sprijinită de cetățeni.

La conferința care a avut loc astăzi a fost organizat un atelier tehnic de validare a următorilor pași în realizarea demersului.

Prin inițiativa G-DAM este de așteptat ca Planul Urbanistic Zonal să favorizeze regenerarea ecologică a râului Dâmbovița și restructurarea zonelor urbane adiacente, în vederea transformării coridorului de râu urban dintr-un obstacol într-un ax verde ce ar lega zone de interes din București, de spații de dezvoltare economică prin spații publice de calitate și care ar aduce beneficii în teritoriul metropolitan, diminuând riscurile schimbărilor climatice și oferind soluții ecologice management al apelor uzate.