Măsuri pentru deblocarea și eficientizarea procesului de avizare a proiectelor de construcție, renovare, restaurare

Grup de dialog al arhitecților OAR București  cu primăriile din Capitală: o dezbatere alături de Direcția de Urbanism din cadrul PMB  pentru deblocarea și eficientizarea procesului de avizare a proiectelor de construcție, renovare, restaurare

• Implementarea de măsuri rapide pentru reducerea timpilor de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor;
• Identificarea proiectelor care încalcă în mod repetat sau flagrant normele în vigoare;
• Monitorizarea dovezii prin coordonarea lunară a dovezilor emise de OAR București cu autorizațiile emise de PMB.
• Digitalizarea Certificatului de Urbanism, Autorizației de Construire și alte documente.

Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din Romania (OARB) a inițiat un Grup de Dialog cu Primăria (GDP), în cadrul programului de Monitorizare Dovezi, pentru identificarea și rezolvarea problemelor apărute în procedurile de avizare și autorizare a proiectelor de construcție/renovare/restaurare a clădirilor.

„În ultimul an, profesioniștii din mediul de proiectare bucureștean, de construcții și antreprenorial și-au exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile foarte mari la emiterea autorizațiilor,  certificatelor de urbanism și a altor documente administrative ce vizează proiectarea și construcțiile” a declarat Emil Ivănescu, președintele OAR București.

„Deși mulți arhitecți, proiectanți și antreprenori au sperat într-o îmbunătățire a situației, așteptând cu încredere rezolvarea problemelor invocate de edili prin transparentizarea și eficientizarea fluxurilor de emitere de acte, sunt alte aspecte în primării care par să întârzie soluționarea acestor priorități” a adăugat Emil Ivănescu.

În acest context, Grupul de Dialog cu Primăria, împreună cu reprezentanții Direcției de Urbanism ai PMB, care doresc, de asemenea, o îmbunătățire rapidă și eficientă a situației, punând accent pe calitatea documentațiilor si pe respectarea legalității, mai ales când este vorba de intervenții în zonele protejate, au analizat patru direcții de acțiune:

1) Implementarea unor măsuri rapide de ameliorare a timpilor de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor prin crearea unui cadru flexibil de dialog cu proiectanții, astfel încât proiectele care se depun pentru avizare să fie întocmite corect și să respecte regulamentele în vigoare.
2) Identificarea documentațiilor  care încalcă legea sau care, în mod repetat sau flagrant, nu respectă normele în vigoare; posibilitatea direcționării cazurilor respective către comisia de disciplină a  OAR București, analiza calității și corectitudinii actului profesional, conform regulilor și deontologiei asumate de către membrii săi.
3) Program de monitorizare a dovezii prin coordonarea lunară a dovezilor emise de OAR București cu autorizațiile emise de PMB pentru a identifica eventualele inadvertențe, nereguli sau probleme de legalitate privind dreptul de exercitare a profesiei de arhitect.
4) Predare digitală pentru certificatele de urbanism, autorizații și alte documente.

1) Prima direcție, implementarea unor măsuri rapide de eficientizare a timpilor de emitere certificate de urbanism și autorizații, implică un dialog real cu arhitecții/proiectanții pentru consolidarea și îmbunătățirea recunoașterii contribuției profesioniștilor din acest domeniu, demers care, susținut cu consecvență, pe baze deontologice, va aduce beneficii pe termen lung pentru practicieni, beneficiari și comunitate, în ansamblu.

Astfel,  Direcția de Urbanism precizează foarte clar că PMB nu încurajează demolările mascate, iar una dintre cerințele directe adresate proiectanților  este realizarea unor documentații corecte, deontologice, astfel încât proiectele predate la primărie  să fie în acord cu realitatea.

În acest sens, Direcția  a atras atenția asupra unor situații întâlnite în practica avizării  documentațiilor, amintind diferite probleme: nerespectarea anexei din legea 50, a standardelor de redactare, a calculului incorect al procentului de ocupare al terenului, nerespectarea regulamentelor privind retragerile, mai ales cele laterale și posterioare, redactarea incorectă a cotelor de înălțime ale corpurilor propuse, neconcordanța documentațiilor scrise cu partea desenată, nerespectarea procentului de spațiu verde.

Direcția de Urbanism  vine cu inițiativa de a pune la dispoziție  un cadru opțional de dialog cu proiectanții  pentru ca aceștia să ilustreze mai clar datele de temă, înainte de a începe proiectul. Acest sistem  opțional, explică Direcția, este în acord cu Legea 50/1991 și legea 350/2001, cu referire la protejarea valorilor de patrimoniu și a calității arhitecturale la nivelul unității administrativ-teritoriale, aspecte foarte clar definite la art. 36,alin.3 privind activitatea arhitectului-șef (L350/2001)

Arh. Matei Damian, Directorul executiv al Direcției de Urbanism PMB, precizează: „Acest deziderat se poate îndeplini doar pe parcursul procesului de autorizare și nu la final, după obținerea tuturor avizelor și depunerea documentației de autorizație de construire. Nu este nici în interesul beneficiarului sau al proiectantului, cu atât mai puțin al administrației, să întoarcă dosarul de autorizație pe motive de conținut, redactare sau neconformități, după depunerea acestuia. La autorizația de construire se va ține cont de modul în care propunerea de arhitectură va respecta cerințele legale, recomandările și restricțiile pentru Zonele Construite Protejate, precum și normativele în vigoare.”

Întreg efortul este canalizat pentru eficientizarea timpul de prelucrare și a parcursului etapei de autorizare de construire, dar cu respectarea calității proiectului și a propunerii de arhitectură.

De asemenea, în cazul intervențiilor asupra imobilelor în Zone Construite Protejate, în virtutea Legii nr. 350/2001 și a Legii nr. 372/2005, se va avea o atenție sporită asupra  utilizării sistemelor de anvelopare exterioară pentru imobilele existente din zone protejate – care au fațade caracteristice epocii în care au fost ridicate, materialele și cromatica exterioară, tâmplăria exterioară, sistemul de acoperire și sistemul de scurgere a apei pluviale, instalații și echipamente, spații libere și plantate, împrejmuiri etc.

 2) Pentru a doua direcție, arhitecții din grupul de dialog OAR București, au exprimat îngrijorarea comunității profesionale de proiectarea cu privire la  generalizările și aprecierile nefavorabile vizând profesia de arhitect venite din partea unor oficialități. Toate acestea prejudiciază statutul și reputația acesteia.  A fost specificat foarte clar că nu toate problemele constatate la documentațiile de arhitectură sunt rezultatul unei atitudini profesionale neconforme. Soluțiile la dificultățile întâmpinate de primării trebuie discutate cu corpul proiectanților de arhitectură, iar în situația în care este identificată o evidentă lipsă de profesionalism sau o încălcare a legii,  primăriile sunt încurajate să se adreseze Comisiei de Disciplină a OAR București. Aceasta analizează cazurile respective și, dacă este cazul, ia masurile disciplinare corespunzătoare. Pe de altă parte, proiectanții acuză un timp exagerat de mare în analiza documentelor și emiterea oricăror avize, certificate și autorizații din partea primăriei, cerându-se materiale în plus pentru clarificare și justificare.  

3) În ceea ce privește a treia direcție de acțiune, Programul de Monitorizare a Dovezii utilizează un instrument prevăzut în legislație, Dovada de luare în evidență, un document emis de OAR care atestă că proiectul depus pentru autorizare este realizat de un arhitect cu drept de semnătură. Această monitorizare, prin coordonarea între dovadă și autorizație, va fi realizată lunar, având ca baza de implementare principiile de cooperare dintre PMB și OAR București conform unui acord/protocol de colaborare semnat în anul 2020.

4) Pentru a patra direcție, digitalizarea, arhitecții OAR București au cerut categoric introducerea cât mai urgenta procedurilor digitale pentru verificarea etapelor avizării, dar și a emiterii de avize, certificate și autorizații. Răspunsul direcției nu a fost foarte clar in acest sens, deși intenția este pentru digitalizare. Grupul de dialog a expus PMB-ului cererile tot mai numeroase ale arhitecților din București, de a avea Certificatul de Urbanism digital sau pentru a depune online documentația de autorizație de construire.

Filiala Teritorială a intensificat in perioada 2021-2022 dialogul început acum câțiva ani de reprezentanții OAR București cu toate primăriile din București pe tema  eficientizării emiterii autorizațiilor și a identificării de soluții pentru problemele de proiectare care afectează durata proceselor administrative. La întâlnirile realizate în această perioada, din grupul de dialog au făcut parte membri din conducerea organizației teritoriale și reprezentanți ai unor asociații profesionale care au contribuit la comunicarea cu primăriile, specialiștii în arhitectură și urbanism din administrațiile locale, inclusiv din Primăria Capitalei și/sau cu reprezentanții organismelor de avizare din cadrul acestora.