Patrimoniul are nevoie de profesioniști!

Institutul Național al Patrimoniului (INP) este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. 

Până ieri, 16 februarie 2022, INP a avut la conducere un profesionist deosebit de serios și respectat, în persoana arhitectului Ștefan Bâlici. Începând de ieri seară, Ministrul  culturii a decis să nu îi prelungească mandatul lui Ștefan Bâlici, respectiv să îl înlocuiască cu o altă persoană.  

Filiala București a Ordinului Arhitecților din România consideră că atunci când un profesionist ocupă o funcție publică timp de 6 ani și face ca instituția pe care o conduce să funcționeze, este important ca acesta să fie păstrat ca lider — pentru expertiza pe care o are în domeniu, pentru dedicare, pentru anduranța de care a dat dovadă. Cu o istorie de 130 de ani, INP are nevoie de un profesionist la conducerea sa. 

Cine este Ștefan Bâlici?

Licențiat în arhitectură al UAIUM, cu studii aprofundate la UNArte, cu un doctorat obținut la aceeași UNArte cu teza “Arhitectura creștină timpurie în Scythia Minor, patrimoniul arhitectural arheologic și receptarea sa recentă”, cu specializare în conservarea patrimoniului construit, cadru didactic universitar la UAIUM începând cu anul 2000, cu 20 de ani de experiență în restaurare.

Un profesionist care a obținut în 2016 un mandat de 5 la conducerea INP. Mandatul a fost obținut prin concurs.

Ce a făcut arhitectul Ștefan Bâlici timp de 6 ani la INP?

Cu un Raport de activitate care trebuie citit pentru a înțelege complexitatea funcției deținută până pe 16 februarie de arhitectul Ștefan Bâlici, acesta își poate susține eficient o viitoare candidatură. 

A reușit înființarea editurii patrimoniului cultural, Patrimonia, care a publicat deja titluri monografice și periodice importante. A reînființat atelierul de proiectare pentru restaurarea monumentelor istorice, care a finalizat proiectele de restaurare pentru amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și pentru fortificația de la Sarmizegetusa Regia. A lucrat intens la sistemul informatic al patrimoniului cultural imobil —aflat în testare și urmând să fie lansat— și la Strategia națională pentru protejarea monumentelor istorice.

Subliniem că, după 20 de ani în care România a prezentat doar două nominalizări pentru Lista Patrimoniului Mondial, ambele soldate cu eșec, sub direcția lui Ștefan Bâlici, INP a reușit să elaboreze și depună la UNESCO două dosare de maximă importanță națională: Ansamblul monumental al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu și Peisajul cultural minier Roșia Montană. Acesta din urmă a fost înscris în 2021 în Lista Patrimoniului Mondial și simultan în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Alte dosare se află în pregătire.

Organizarea și funcționarea INP sunt clar stabilite prin HG 593/2011. Atribuțiile principale pe care le are Institutul vorbesc de la sine despre persoana care trebuie să conducă instituția.