Modificarea Legii 350/2001 prin OUG 79/2021: o dezbatere despre ordonanța-problemă

Pe 1 iulie 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial OUG 79/2021 pentru modificarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Guvernul României susține că a adoptat această ordonanță de urgență pentru a evita blocajele și impedimentele majore cauzate de lipsa de personal calificat pentru poziția de arhitect-șef din teritoriu.

OAR București a organizat în data de 5 iulie 2021 o ședință de CT (Consiliu Teritorial) cu invitarea membrilor CN (Consiliului Național) din București pentru a discuta situația adoptării OUG 79/2021, respectiv ce materiale pot fi  trimise dinspre filială către OAR Național pentru a sprijini demersul în continuare.  

Plecând de la premisa că primarii din teritoriu – fie că vorbim de orașe, fie că vorbim de comune – au nevoie să angajeze neapărat arhitecți-șefi, OAR București își dorește îmbunătățirea imaginii pe care o are funcția de arhitect-șef. Este important, mai ales pentru arhitecții care lucrează în administrație, să nu mai fie asimilați cu „secretarii cu ștampilă”.

OAR trebuie să încurajeze rapid oamenii -profesioniști care să participe la concursuri de post.

Organizațiile profesionale au nevoie de un program de promovare prin care profesioniștii să fie convinși să participe la concursurile organizate de administrație pentru ocuparea funcțiilor de arhitecți-șefi.

Faptul că absolvenții de arhitectură simt o teamă reală pentru accesarea funcției de arhitect-șef trebuie combătut prin implicarea OAR, respectiv prin popularizarea  informațiilor necesare pentru acceptarea funcției.

OAR București înțelege că există un clivaj între cariera profesională versus funcția de arhitect-șef. Prin natura funcției, acesta este foarte expus și are nevoie de sprijin din partea breslei. De asemenea, este necesară o legătură strânsă între Ordin și cei care lucrează în administrație. Sunt presiuni mari, iar cei care sunt arhitecți-șefi trebuie susținuți. Acest aspect este întărit de faptul că administrația trebuie înalt profesionalizată pentru ca lucrurile să meargă spre bine.

Principalul obiectiv este motivarea profesioniștilor de a lucra în administrație.

Oprobiul public este foarte puternic. Astfel, arhitecții care ocupă funcții în administrație trebuie să știe că au susținerea organizațiilor profesionale atunci când este nevoie.

Dezbaterea a fost moderată de arh. Emil Ivănescu, materialele și ideile exprimate fiind transmise către OAR Național pentru a ajuta la stabilirea unei strategii de lucru și un conținut în perioada imediat următoare.

Vă prezentăm câteva din ideile celor prezenți la ședința din 5 iulie 2021:

arh. Andrei Fenyo: „Vizavi de modificările Legii 350, OAR a acționat și în prima fază, când s-a dorit modificarea Legii în Parlament, moment în care s-a reușit întoarcerea Legii prin Președinte către Parlament, în vederea reconsiderării modificărilor propuse. Aparent lucrurile nu s-au oprit acolo, s-a ajuns în situația în care s-a propus modificarea legii prin OUG. Când a apărut în discuție aceasta, au fost prezentate din nou observațiile OAR privind respectiva dorință de modificare. S-au prezentat motivele pentru care OAR consideră că lucrurile nu sunt pe direcția bună, inclusiv disponibilitatea de a participa într-o formă organizată la găsirea de soluții prin care problema neocupării pozițiilor de arhitect-șef de persoane calificate să fie rezolvată într-o formă în care să nu fie prejudiciată calitatea mediului construit.”

arh. Mihai Munteanu: „Atât OAR, RUR, cât și asociația arhitecților șefi, prin Claudiu Salanță, au zis că poziția de arhitect-șef nu este birocratică, ci este foarte importantă în dezvoltarea localităților și a strategiilor de urbanism, că este nevoie de oameni cu un nivel de cunoștințe ridicat în domeniu și de oameni de profesie. Ce a propus OAR în repetate rânduri, și a fost susținut și de arhitecții-șefi de județ și municipii, a fost să fie format un grup de lucru cu reprezentanții ministerului și ai asociațiilor profesionale care să analizeze acea statistică cu mii de UAT-uri fără arhitecți-șefi, ca să ne dăm seama unde este nevoie de arhitect-șef, care ar fi varianta de rezolvare punctuală pe termen scurt a problemelor pe care administrațiile o au la nivel local, de a nu putea autoriza nimic.”

arh. Gheorghe Pătrașcu – „Sunt foarte multe de spus, eu vreau să privesc realist situația, motivația OUG reflectă realitatea și rezolvă o problemă clară.

Apoi este victimizarea pe care arhitecții o au, iar eu mă simt mai mult arhitect decât funcționar public. Relația profesiei, mă refer și la arhitecți și urbaniști, cu administrația trebuie să fie una mult mai firească. Ce se întâmplă acum este în detrimentul ambelor părți. Lipsa de dialog, poate mai mult din partea politicului, dar nici zona noastră profesională nu a făcut tot ce trebuie. Formarea continuă are o mare importanță la arhitecții-șefi, dar trebuie făcută la INA, fiindcă oferă diplome cu valoare administrativă.”

arh. Cristina Ioana Graur - „Este târziu să facem ceva cu efect imediat, nu ne-am ocupat din timp de această problemă. Absolvenții noștri simt o teamă de a accesa aceste funcții fiindcă nu au de unde să strângă aceste informații. Aici ne puteam implica, organiza cursuri juridice și tehnice despre ce face un arhitect-șef pentru ca ei să aibă curajul de a accesa aceste funcții. Se poate deprinde rapid, în 6 luni. Este mai simplu decât cursul de audit energetic.”

arh. Lorin Niculae – „Sigur că actul normativ - așa cum se prezintă - încearcă să rezolve o problemă reală din teritoriu, că acea funcție nu este de interes pentru arhitecți, dar încearcă să o rezolve naiv și copilărește, ca și cum dacă nu ai avea medici la țară, aduci agronomi. Deci extinzi cadrul profesiilor.

Naivitatea constă în faptul că atâta vreme cât toată lumea înțelege nevoia de competență în medicină, nu toată lumea înțelege urbanismul și arhitectura, și consideră că știe cu ce se mănâncă, iar arhitecții și urbaniștii pun bețe în roate și nu au legătură cu viața reală la sate. Naivitatea arată cât de puțin sunt cunoscute aceste profesii și câtă treabă avem să facem oamenii să înțeleagă că au nevoie de noi.”

arh. Adrian Moleavin – „Noi suntem într-o perioadă cu mulți arhitecți, comparativ cu anii imediat de după Revoluție. Întrebarea principală este de ce arhitecții refuză aceste slujbe bine plătite, dar din discuțiile avute cu oameni din primării care și-au dat demisia sau au refuzat aceste posturi, concluzia este că oamenii sunt expuși și nu doresc să își asume responsabilitatea, fiindcă sunt forțați să semneze acte fără acoperire sau să ia hotărâri pe care nu vor să le ia. Cred că acesta este motivul și vine dintr-o problemă legislativă și din faptul că în ultimii zeci de ani noi nu am avut o opinie și o acțiune la nivel legal să corectăm toate găurile din legile care reglementează practica de arhitectură și urbanism.”

arh. George Tohăneanu – „Nu știu dacă este cazul să ne poziționăm pe un fel de baricadă a reproșului și a văicărelii, ca organizație. Eu aș vrea să ne gândim că Guvernul are de rezolvat o problemă și nu va sta în așteptare să le oferim noi o soluție. Pe de altă parte, faptul că administrația nu poate ocupa aceste locuri de arhitect-șef cu persoane specializate, cu studii ca ale noastre, nu ar fi neapărat o problemă, ci un semn că procesul de selecție nu este pus la punct.

Practic semaforul verde pentru acces la post se dă pentru persoane nepregătite, la orice palier al administrației, nu doar pe postul de arhitect-șef.”

arh. Mina Sava – „Mi se pare important să comunicăm ce facem, asta este sarcina noastră, că facem cursuri pentru viitorii arhitecți-șefi etc. Comunicarea către administrația publică și către public este deficitară, de asta s-a întâmplat ce s-a întâmplat.”

arh. Ana Maria Zahariade – „Vreau să spun că este o problemă națională, nu o vom putea rezolva doar de la București. Tot ce se va discuta aici trebuie să intre în atenția OAR. Problema mare este la nivelul țării. Pe de altă parte, este o problemă reală. Nu este cazul să ne victimizăm. Clar este o lipsă foarte mare, necesară pentru derularea unor proiecte."

arh. Sergiu Petrea – „Datorită faptului că merg mult în țară știu ce înseamnă lipsa de specialiști, multe localități nu au cu cine să aibă departament de urbanist. Noi judecăm la nivel abstract dar sunt foarte multe comune sau orașe care nu constituie interes pentru absolvenții tineri. Pe lângă faptul că mulți arhitecți-șefi fac naveta, nici nu se ocupă locurile. Nu este bine ce se întâmplă, dar uitați-vă și la migrarea către anumite zone. Absolvenții rămân legați de orașe mari și medii."

arh. Bogdan Fezi:  - „Atât RUR, cât și OAR ar trebui să clarifice situația pe termen lung, iar părerea mea este că se va numi director, nu arhitect-șef. OAR a încercat să clarifice cerințele cu primăriile de sector, dar aceste servicii se referă la urbanism, deci această problemă de acum este un fel de „un șut în fund, un pas înainte”, o stimulare pentru o reflecție serioasă despre cum se reformează această funcție."

arh. Bogdan Ivanovici – „Eu unul am experiență în drumul către arhitect-șef și sunt interesat de partea legală. Aș spune că într-adevăr arhitectul-șef este mai mult într-o zonă tehnico-juridică decât doar tehnică, chiar dacă el verifică lucruri care țin de arhitectură este mai curând urbanist și un administrator.

Atribuțiile din lege țin strict de zonele macro ale gândirii, nu de zona punctuală a arhitecturii."

arh. Dan Baciu: „Sunt primării care au nevoie de un Departament de Urbanism, dar nu de funcția de arhitect-șef. Este poate o strategie, când s-ar constitui acest Birou de Urbanism. În unele locuri este nevoie de cineva să semneze și să verifice din punct de vedere de legal documentațiile."

arh. Emil Ivănescu – „Poate o soluție este colaborarea între zonele administrative și încurajarea financiară a arhitecților șefi pentru situații excepționale, de deplasare ,autoritate și lucru în alte localități. Această problemă de neocupare poate că nu exista dacă încurajau financiar astfel de colaborări în toată țara. Pe de alta parte, am discutat cu reprezentanți ai UAUIM și am propus de comun acord să facem în cadrul universității,  un atelier Arhitect-Șef, o colaborare OARB, UAUIM și Anuala de Arhitectură București, prin care să invitam la fiecare două luni, câte un arhitect-șef de sector să prezinte studenților, partea benefica și sprijinul pe care îl poți aduce calității orașului, ca arhitect implicat în administrație. De altfel acesta este un aspect prioritar și pentru filiala când a inițiat programul Arhitect în Administrație.”

arh. Raluca Vișinescu: - „Trebuie la fel de mult să lucrăm pe palierele patrimoniului, calității arhitecturii, să facem cursuri, să pedalăm pe dezvoltarea profesională continuă și să susținem foarte tare asta. Ele merg împreună și s-ar putea ca noi să putem apăra mediul construit din alte poziții, nu doar din cea a arhitectului-șef."

arh. Dragoș Popescu: - „Dacă ajungi arhitect-șef, impresia multora este că înseamnă că nu ți-a mers cu meseria și trebuie să scăpăm de mentalitatea aceasta."

arh. Irina Meliță : - „Cred că la nivel de OAR ar trebui să ținem arhitecții-șefi mai aproape. Ar trebui să existe poate un grup de lucru care să fie în legătură cu arhitecții-șefi, fiindcă sunt singura noastră legătură cu arhitecții în teritoriu."

arh. Stelian Constantinescu: - „Guvernul se folosește de lipsa de la nivel național de arhitecți-șefi socotind orice comună, ca să își rezolve problemele din orașe. Unele comune nu au nevoie de arhitect-șef, se pot rezolva problemele, dacă oamenii își doresc. O soluție ar fi realizarea acelor asociații intercomunitare. Pe alocuri s-au făcut, pe alocuri arhitecți-șefi coagulează ei astfel de asociații, în general, și dezvoltarea comunei nu se poate face solitar. "

arh. Daniela Calciu: - „Legea vine, dincolo de interese, ca o consecință a faptului că noi arhitecții ca breaslă nu suntem interesați de anumite zone și este firesc ca legea să extindă aria de căutare. De fapt, de aici se naște un proiect OAR de promovare pentru această funcție și să fie prezentată ca o oportunitate de job. Indiferent de vârstă, este un moment în care chiar și cu această lege, trebuie să asigurăm că aceste funcții sunt ocupate de arhitecți."

arh. Mircea Ochinciuc: - „Statutul arhitectului-șef ca funcționar s-a degradat. S-a degradat el ca statut de am ajuns acum să încercăm să repunem statuia la locul ei. Trebuie să îi facem un soclu, dar între timp și ministerul și comportamentul unora dintre colegii noștri pe posturile respective, și lipsa arhitecților și urbaniștilor au dus la această măsură aberantă, care mi se pare cea mai catastrofală, de a coborî nivelul de pregătire foarte jos, pe motiv că nu vor arhitecții sau că există competențe și în alte domenii.”

OAR București