Ce urmează la Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural

Educația, accesibilizarea informației și promovarea patrimoniului ca resursă pentru dezvoltarea durabilă - principalele priorități stabilite de publicul larg.

 
Institutul Național al Patrimoniului (INP) a anunțat și pus în dezbatere - marți, 30 martie - principalele priorități și direcții de activitate ale Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural, așa cum au rezultat acestea din consultarea externă derulată în perioada octombrie 2020-februarie 2021 de inițiatorii proiectului. Noua entitate, ce funcționează în cadrul INP, este rezultatul proiectului In-Herit. Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural, inițiat de Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio, Asociația Da’DeCe și Institutul Norvegian al Meșteșugurilor și finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural își propune să devină un generator de schimbări pozitive în ceea ce privește cunoașterea, aprecierea și dorința de a pune în valoare patrimoniul cultural ca resursă pentru dezvoltarea personală și comunitară.
 
Pentru început, echipa centrului se va concentra pe construirea unei agende de proiecte și activități urmărind cele mai importante trei priorități indicate de publicul iubitor de patrimoniu și validate în timpul evenimentului de consultare a factorilor interesați, și anume: educația prin și pentru patrimoniu, accesibilizarea informației despre patrimoniul cultural și promovarea oportunităților oferite de patrimoniul cultural pentru dezvoltarea comunităților.

„Vrem să mulțumim tuturor celor care au răspuns invitației la consultare și au venit către noi cu propuneri diverse pentru o apropiere cu folos a patrimoniului de oameni. Datele obținute în urma consultării publice recomandă ca noul centru dedicat comunicării și informării despre patrimoniu cultural să își asume în mod prioritar educația, alături de acțiuni de informare cu privire la patrimoniul cultural – pe teme dintre cele mai diverse, de la starea patrimoniului, valorile excepționale de patrimoniu și până la legislație și proceduri și o mai bună orientare în ecosistemul cultural. Ne propunem să oferim un ghidaj și o serie de referințe cu privire la bunele practici din domeniu, mai ales în ce privește patrimoniul ca resursă pentru dezvoltarea durabilă, iar centrul să devină un punct de conectare între specialiști și publicul larg, precum și pentru comunitatea profesională” precizează Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Concluziile consultării publice sunt detaliate în raportul dat publicității cu ocazia lansării centrului, disponibil pe platforma web laviitor.patrimoniu.ro, urmând acest link.

Pe termen scurt, agenda pe anul în curs a Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural cuprinde:
1)  Derularea de ateliere de educație prin și pentru patrimoniu și a unor sesiuni de formare a formatorilor din mediul educațional - inclusiv elaboarea de metodologii și instrumente de lucru. Astfel, Asociația Da’DeCe, responsabilă de componenta educațională a proiectului In-Herit, are în lucru o serie de instrumente educaționale ce vor fi puse la dispoziția viitorilor parteneri inițiatori de programe de educație prin și pentru patrimoniu. Ghidul ilustrat pentru patrimoniu pornește de la experiența semnificativă a Asociației Da’DeCe în lucrul cu publicul tânăr, va aborda subiectul patrimoniului cultural într-o manieră ludică și este gândit pentru a putea servi drept instrument pedagogic pentru educatori muzeali, profesori, învățători sau părinți. Kiturile pedagogice destinate descoperirii patrimoniului urban, cel de-al doilea tip de instrument educațional dezvoltat de Asociația Da’DeCe în cadrul proiectului, vor fi concepute special pentru explorarea „în teren” a patrimoniului construit al orașelor de către cei mai tineri locuitori ai acestora. Primele kituri pedagogice sunt adaptate – prin concept, tematică și format – explorării orașelor București și Timișoara dar vor putea servi drept model pentru inițiative similare în alte localități. Primele sesiuni de descoperire a patrimoniului construit vor începe încă din luna iunie, odată cu organizarea atelierelor de explorare din București. Acestea vor fi urmate de atelierele organizate în Timișoara, planificate pentru începutul toamnei.
 

În imagini,  "Patrimoniu, ce cuvânt complicat", exemplu de ghid ilustrat de predare și "trusa de privit în muzeu" - inspirație pentru kiturile de explorare a patrimoniului urban, realizate de Asociația Da'DeCe

2) Elaborarea unor materiale & instrumente de orientare care să clarifice, pe de o parte, terminologia din domeniu, pe de altă parte, rolurile și responsabilitățile principalilor actori formali sau informali cu relevanță pentru protejarea și promovarea patrimoniului cultural și care să direcționeze, în același timp, spre resurse relevante – inclusiv platforme, proiecte și oportunități existente (de la cele de voluntariat la campanii de crowdsourcing și crowdfunding și oferta educațională pentru Școala Altfel, etc). Concret, mijloacele de interacțiune cu publicul ale centrului vor fi platforma web laviitor.patrimoniu.ro, campaniile din mediul digital (urmăriți pagina de facebook) și publicațiile centrului.

3)  Elaborarea și promovarea de resurse de tipul ghiduri și metodologii pentru toate tipurile de patrimoniu pentru sprijinirea specialiștilor și promotorilor din domeniu (Ex. Bune practici de promovare și salvgadare a patrimoniului imaterial rezultat în urma schimbului de experiență cu Institutul Norvegian al Meșteșugurilor; Ghiduri cu privire la drepturile și obligațiile proprietarilor de monumente istorice, la acțiunile de intervenție asupra patrimoniului construit). Un prim demers în acest sens al Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural îl reprezintă Aplicația Salvamonument – în curs de dezvoltare de către Fundația Pro Patrimonio – ce va oferi ghidaj și răspunsuri la întrebări de ordin tehnic, juridic și financiar atât proprietarilor și administratorilor de clădiri - monument istoric, cât și cetățenilor cu preocupare generală pentru patrimoniul construit. Aplicația Salvamonument va funcționa ca un motor de căutare cu seturi de filtre specializate care fac legătura între probleme, situații, întrebări care apar frecvent în legătură cu patrimoniul imobil, pe de-o parte, și răspunsuri care oferă o soluție sau redirecționare către instituția care poate oferi rezolvarea problemei, pe de altă parte. Un al doilea instrument-răspuns, de această dată la provocările salvgardării patrimoniului imaterial, avut în vedere de echipa centrului îl reprezintă optimizarea pentru punere în valoare a Repertoriului Meșterilor, dezvoltat recent de direcția Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională a INP. Instrumentul va urmări integrarea meșterilor în circuite economice viabile, pe de o parte, și facilitarea accesului la bunuri realizate după standarde reale de autenticitate, pe de altă parte.

În imagine, principalele tipuri de întrebări la care va răspunde Aplicația Salvamonument, dezvoltată de Fundația ProPatrimonio

4)  În măsura în care condițiile impuse de criza sanitară o vor permite, Casa de Târgoveț devine un spațiu de întâlnire și de lucru, găzduire de evenimente pentru oamenii și inițiativele care vin în întâmpinarea patrimoniului, mai ales cele la firul ierbii. Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural rămâne un punct de conexiune al promotorilor și consumatorilor informației despre patrimoniul cultural, prin intermediul conferințelor online (Ex. Seria Arheologia pentru toți, Pe firul roșu al ... Mărțișorului și al altor practici și elemente de patrimoniu imaterial).

5)  În mod similar, echipa centrului va organiza anul acesta o serie de evenimente regionale de consultare a factorilor interesați și a potențialilor parteneri în elaborarea de activități viitoare. Pentru început, în 2021, acestea vor avea loc la Timișoara, Brașov, Iași, Cluj și Constanța, cu deplina respectare a restricțiilor sau condițiilor de organizare a evenimentelor fizice în vigoare.

6) Construirea unui nou public pentru patrimoniul cultural va fi o prioritate constantă a centrului, urmărită în special prin dezvoltarea și promovarea de trasee culturale locale sau regionale, pentru descoperirea patrimoniului românesc; proiecte de documentare participativă a patrimoniului cultural; campanii de informare și educare cu privire la valoarea patrimoniului cultural din comunitate, concentrate pe patrimoniul cu valoare individuală sau locală și promovarea unor concepte inovatoare din sfera patrimoniului cultural: definirea comunităților patrimoniale, modelele de management participativ al patrimoniului, rolul patrimoniului în Tranziția verde etc.
 

Click pe link pentru a urmări un scurt film de prezentare a Centrului.

În acord cu așteptările publicului și în continuarea priorităților imediate avute în vedere, Strategia de dezvoltare a Centrului este orientată pe cinci direcții strategice principale, în care se vor înscrie în următorii cinci ani activitățile derulate de echipa centrului, în parteneriat cu reprezentanți relevanți ai ecosistemului patrimoniului cultural.
 
Centrul va contribui, astfel, la
1) un acces îmbunătățit la date despre patrimoniu - prin oferirea de informații unitare, ușor de accesat și valorificat și a unor instrumente de orientare în ecosistemul patrimoniului cultural;
2) construirea unei relații noi și semnificative cu patrimoniul cultural în rândul membrilor societății - prin extinderea publicului actual spre categorii încă insuficient abordate și promovarea unor conținuturi relevante pentru viața de zi-cu-zi;
3) coagularea inițiativelor și facilitarea de acțiuni colective: de la rețele și alianțe cu impact pozitiv în sprijinul patrimoniului cultural la sprijinirea de noi actori și noi abordări la firul ierbii: comunități patrimoniale și bunuri ale comunității;
4) promovarea patrimoniului cultural ca resursă pentru dezvoltare durabilă – prin asigurarea unei vizibilități naționale (și nu numai) a inițiativelor ce demonstrează déjà acest potențial și a specialiștilor, metodelor, bunelor practici și resurselor disponibile. O atenție specială va fi acordată promovării valorilor excepționale de patrimoniu cultural, relevante la nivel național și mondial (ex. patrimoniul UNESCO, siturile Marca Patrimoniului European, Tezaurul Uman Viu, etc);
5) și, cu siguranță nu în ultimul rând, la dezvoltarea de noi competențe în interiorul ecosistemului – prin punerea educației prin și pentru patrimoniu pe agenda publică și a instituțiilor relevante, prin facilitarea și sprijinirea de programe și organizații cu atitudine antreprenorială și impact în educarea prin și pentru patrimoniu cultural și prin dezvoltarea de programe dedicate categoriilor particulare de actori, precum  proprietarii și administratorii de monumente istorice (dar nu numai).

Pentru mai multe detalii, Irina Dobriță, coordonator comunicare la Institutul Național al Patrimoniului,  Tel: 0726 281 894,  Email: comunicare@patrimoniu.ro
 

Institutul Național al Patrimoniului este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe informații pe www.patrimoniu.ro.

Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural este o structură permanentă a INP și funcționează ca punct de conexiune și ghidaj al inițiativelor și programelor dedicate cunoașterii, aprecierii și punerii în valoare a patrimoniului cultural. Centrul este un rezultat al proiectului „In-Herit”, dezvoltat de Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio, Asociația Da’DeCe și Institutul Norvegian al Meșteșugurilor și finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Perioada derulării proiectului: 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2021
Valoarea totală a proiectului: 992.377,00 lei
Valoarea totală a sprijinului financiar nerambursabil: 948.211,00 lei, echivalentul a 195.769,79 Euro

Despre finanțatori

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.