In memoriam arh. Viorel Cioacă (11.04.1942-03.12.2020)

Filiala București a Ordinului Arhitecților din România anunță cu profund regret trecerea în neființă a celui care a fost arh. Viorel Cioacă (11.04.1942-03.12.2020).

Suntem alături de familie, prieteni și colegi în greaua pierdere suferită.

Sincere condoleanțe

----------------------------------

Cu multă durere și tristețe, familia și prietenii anunță plecarea din viată a arhitectului Viorel Cioacă, un om special. 

A fost un arhitect neobosit, muncitor și perfecționist, a format tineri arhitecți, proiectanți, desenatori, a condus și îndrumat un mare Colectiv de Arhitectură și Machete la CEPROCIM (fost ICPILA), a muncit continuu alături de colegii lui, fără să obosească, plăcând-i ceea ce face, implicând-se direct și implicând-i pe toți în proiectele specifice institutului pentru fabricile de ciment din țară și pentru proiecte uriașe de fabrici de ciment în străinătate, dar și la proiecte civile, tot în cadrul institutului.

A continuat să lucreze ca arhitect la firma AXIS PROJECT, firmă creată de el împreună cu fiul lui arhitect, la fel de neobosit și iubitor de muncă.

A fost mai mult de atât. A fost denumit cândva, arhitectul-dansator. Sau dansatorul-arhitect, în egală măsură.
A iubit cu ardoare România și folclorul românesc. A înființat în 1968 Ansamblul Folcloric „Doina Bucureștiului”, care a influențat viața a sute, poate mii de dansatori. În paralel, în ultimii 20 de ani, a preluat conducerea Ansamblului Folcloric „Cununa Carpaților” a Centrului de Cultură „Tinerimea Română”. La fel de plin de profesionalism, la fel de neobosit, reușind să îmbine, cine știe cum, cele două mari iubiri ale vieții sale: arhitectura și dansul folcloric. Și-a cunoscut soția dansând împreună.

Un nume cunoscut și recunoscut, un om care ajută fără să i se ceară, un om care dădea fără să i se ceară. Și pentru cei mulți, un minunat prieten.

A plecat neașteptat dintre noi, chiar dacă anul nașterii sale, 1942, pare ceva foarte îndepărtat. Era „verde” și părea că este invincibil. Nu a fost invincibil și mult prea multă lume plânge plecarea lui.