Șerban Vodă 33 - Punct de vedere

Patrimoniul istoric al Bucureștiului este iar pus la încercare printr-o lucrare de intervenție în vecinătatea imediată a “Casei de Târgoveț” din Calea Șerban Vodă 33, imobil emblematic pentru fondul construit al capitalei.

Considerată una dintre cele mai vechi case din București, imobilul funcționează în bune condiții la adresa din Calea Șerban Vodă 33, fiind deschis publicului larg spre vizitare. În spatele construcției se află un alt imobil, de dată mai recentă, proprietate privată, construcție cu reale calități arhitectural-urbanistice care se dorește a fi  înlocuit cu un imobil cu regim de înălțime S+P+6E.

Această intenție a ajuns la cunoștința publicului odată cu panoul de informare afișat la fața locului, panou care anunța demararea unui plan urbanistic de detaliu (PUD).

În acest context ne declarăm adeziunea la punctul de vedere exprimat deja de Institutul Național al Patrimoniului și dorim să  atragem atenția, odată în plus, asupra unor detalii particulare și profesionale esențiale  în legătură cu aceste demersuri.

Într-o arie de protecție a unui monument atât de important pentru trecutul  bucureștean, o nouă construcție nu poate fi făcută oricum ci în respectul legilor și normativelor specifice în vigoare și, mai ales, construcția propusă nu trebuie să dăuneze monumentului existent.

În caz contrar, efectul poate fi devalorizarea zonei și, implicit, a patrimoniului pe care ne-am angajat să-l protejăm prin legea nr.157/1997 de ratificare a Convenției pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei – Granada, 1985.

Pentru orice intervenție în zona protejată  raza de protecție a monumentului este de 100 metri, ceea ce înseamnă că orice intervenție nouă trebuie să se supună existentului protejat, să urmărească principiul intervenției integrate de punere în valoare a monumentului nu numai per se, ci în contextul lui istoric. Implantul S+P+6E contravine acestei reglementări, scoțând din scară monumentul și periclitându-i percepția.

Înțelegem prin contextul istoric - ca parte a aceluiași mod de percepție - și păstrarea cadrului vegetal existent, a profunzimii loturilor și vizibilității traversante specifice țesutului tradițional bucureștean.

Procedural, în cazul în care noua construcție depășește și modifică indicii urbanistici existenți precum  și profilul vechii construcții, documentația necesară nu este PUD ci PUZ; dacă nu sunt modificați acești indici și este respectat PUZ-ul de zonă protejată, atunci documentația va trebui să urmeze cursul procedural legal în care consultarea publică este unul din pași. 

De aceea, dorim să atragem atenția în mod public că astfel de intervenții în zone de patrimoniu trebuie să se facă nu  doar cu respectarea tuturor procedurilor și reglementărilor în vigoare dar, mai ales, să fie conduse și cu simț civic și cu un respect pentru calitatea arhitecturii și al contextului și istoriei, calități pe care orice entitate privată sau instituție, care deține un astfel de sit, ar trebui să le demonstreze.

Grupul de lucru Patrimoniu al OAR București

arh. Emil Ivănescu
Președinte OAR București