Dezbatere profesională privind intervențiile din zona Doamna Ghica

OAR București a lansat, anul acesta, programul „Forum București” în cadrul Anualei de Arhitectură 2019, prin care organizează întâlniri și dezbateri profesional-publice despre contextul și intervențiile arhitectural-urbanistice din Capitală.

Pe data de 10 octombrie 2019, OAR București a inițiat o dezbatere profesională legată de intervențiile din zona Doamna Ghica, intersecția fiind una dintre cele mai aglomerate din București. La întâlnire, a participat  Arhitectul Șef al Capitalei, domnul Ștefan Dumitrașcu, alături de arhitecți din Filiala București, și arhitecți din Consiliul Teritorial OARB. Domnul arhitect Ștefan Dumitrașcu a avut amabilitatea să răspundă diferitelor întrebări legate de intervențiile din zona Doamna Ghica.  Aceste intervenții au născut ample discuții în rândul comunității din zonă, care dorește să  cunoască mai multe detalii despre proiectul pasajului.

La întâlnire s-a evidențiat faptul că oportunitatea intervențiilor a apărut încă din anii 2007-2008, când s-a discutat pentru prima dată de realizarea unui pasaj care să fluidizeze zona, și care să se înscrie în realizarea axelor Pipera, Pantelimon și cartierul Titan.

A fost menționat faptul că întreagă intersecție a fost concepută și proiectată, în anii ’70-’80, într-un raport corect de ordin urbanistic și arhitectural, și de aceea orice intervenție ulterioară care nu ține cont de aceste valori, poate dăuna locului. Cu toate acestea, rezolvarea traficului se impune în mod direct, ca o necesitate a zonei. Necesitate de natură chiar istorică, fiindcă urbanistul Cincinat Sfințescu indica la începutul secolului al XX-lea necesitarea refacerii tramei stradale întrerupte de calea ferată de la Gara de Nord prin îngroparea șinelor, nu prin realizarea de pasaje supraterane și susținea multiplicarea numărului de inele de centură care sa împiedice tranzitul mașinilor prin centru, nu să îl favorizeze, așa cum au fost și incluse în planurile de sistematizare din 1921 sau 1935.

În același timp, la nivelul contextului citadin,  Bucureștiul, a avut, începând cu anul 1909, primele piste de biciclete ca o măsură și o atenție față de calitatea de zi cu zi a vieții urbane. Zona Doamna Ghica, a beneficiat de o  pistă de biciclete în plină perioada comunistă, anii ’70, care a supraviețuit până în anii 2008-2010 (a dispărut o dată cu lărgirea axei Bucur Obor/Colentina). 

Revenind în prezent, dezvoltarea zonei Pipera ca principal pol de business al Capitalei, a dus un aflux de persoane și trafic fără precedent, resimțit puternic în aria intersecției Doamna Ghica. Această încărcare se suprapune peste traficul obișnuit din zona Colentina. Problemele create de  suprapuneri sunt majore și necesită rezolvarea lor. Cu toate acestea, s-a atras atenția cu privire la pericolul realizării mult prea multor pasaje supraterane care ar putea, într-un orizont mai lung de timp, să dăuneze și nu să rezolve problemele orașului. Această îngrijorare a fost expusă de toți arhitecții aflați la întâlnire. Deși, intervenția în zona Doamna Ghica este o necesitate, au fost ridicate întrebări cu privire  la alegerea axului dezvoltării, precum și la poziționarea ei, supraterană versus subterană.

Au fost exprimate principalele probleme și îngrijorări ridicate de locatarii din zonă: dispariția parcajelor, dispariția copacilor din zona, eventuala construcție a unui corp nou/anexă a bisericii. Problema calității locuirii în zonă și a modului în care acest pasaj va afecta locuințele aflate în proximitatea intervențiilor este foarte importantă.

De asemenea, a fost ridicată în mod unanim problema informării publice  cu privire la  detaliile proiectului și  al design-ului pasajului. Au fost date ca exemplu diferite moduri de informare publică realizate în alte orașe europene, cu privire la proiecte majore de infrastructură. A fost expus faptul că oamenii înțeleg prea puțin planurile printate  și au nevoie de o explicare mai directă și mai  clară a propunerilor. A fost criticată imaginea  pasajului apărută în media, ca nefiind una profesionistă, fiind insensibilă la contextul uman și urban al locului și care trebuie îmbunătățită.

Arhitecții aflați la întâlnire au menționat necesitatea realizării unor studii și materiale bine documentate legate atât de oportunitatea și modul intervențiilor, precum și de calitatea arhitecturală a obiectului propus, cu respectarea procedurilor legale. 

Fiind o primă întâlnire pe acest subiect, domnul Dumitrașcu a precizat că problemele ridicate sunt corecte și că o detaliere și o informare asupra proiectului va fi realizată în scurt timp. De asemenea,  invită organizația profesională să urmărească  modul cum evoluează acest proiect și să facă propuneri de idei prin care  acesta poate fi îmbunătățit pentru o implementare benefică în zonă.

În acest sens, a fost menționată posibilitatea realizării unui concurs de soluții pentru definitivarea design-ului pasajului.

La întâlnire au participat arhitecții: Emil Ivănescu, Rodica și Alexandru Panaitescu, Ștefan Dumitrașcu, Matei Bogoescu, Mihail Munteanu, Bogdan Andrei Fezi, Mircea Ochinciuc, Radu Busuioceanu, Dan Baciu, Cătălin Berescu și Dan Marin.

Dezbaterea face parte din programul „Forum București”, din cadrul Anualei de Arhitectură București 2019, prin care OAR București pune în discuție diferite acțiuni și proiecte care privesc contextul urban și arhitectural al Bucureștiului.

Materialele prezentate  au fost realizate și puse la dispoziție de arh. Alexandru Panaitescu