10 probleme curente legate de activitate de avizare la ISC

OARB a discutat cu reprezentanții ISC probleme curente legate de activitate de avizare a proiectelor de arhitectură. În urma acestei discuții reprezentanții ISC au semnalat câteva motive frecvente pentru respingerea documentației de avizare, pe care le detaliem mai jos.

Este important de știut că în atribuțiile ISC intră verificarea legalității soluțiilor, nu calitatea soluțiilor. Calitatea proiectului este răspunderea arhitectului. Respingerile au ca motiv principal neconformitatea documentației. 

1. Nerespectarea prevederilor din certificatul de urbanism: 

− necorelarea titlului proiectului cu certificatul de urbanism,

− nerespectarea coeficienților de urbanism (POT, CUT, înălțime, număr de etaje, retrageri),

− definirea incorectă a regimului de înălțime (pentru a ascunde adesea etaje suplimentare sau a le elimina din calculul CUT-ului) - de exemplu P+x E +etaj tehnic sau P + x E + mansardă (cu înălțime mare și ascunde 2 niveluri) etc;

2. Calculul eronat al POT-ului - în mod frecvent se consideră doar suprafața la sol, nu proiecția casei pe sol (console, logii etc) - și CUT-ului

3. Nerespectarea retragerilor minime prevăzute în Codul Civil (de exemplu 2 m față de limita de proprietate pentru perete cu fereastră);

4. Greșeli în memoriile tehnice. Se folosește neatent copierea textelor din alte proiecte, fără a fi adaptate la proiectul în cauză;

5. Piese desenate necorelate între specialități (arhitectură, rezistență, instalații). Apar diferențe de axe, neincluderea soluției de structură pe planșele de arhitectură, diferențe de cote etc); 

6. Lipsa verificărilor la cerințele esențiale pe proiectele de arhitectură și rezistență.

7. Lipsa de însușire a cartușului (cartușul nu este semnat, este incomplet). 

8. Documentație incompletă, cel mai adesea prin lipsa avizului Direcție de Cultură București;

9. Intervențiile pe clădiri existente care propun desființare pentru recompartimentare necesită în prealabil o documentație de desființare. Diferența între lucrările de recompartimentare și cele de consolidare este deseori neclară. Proiecte care păstrează doar coaja clădirii existente sau care desființează complet clădirea și o reconstruiesc pe același contur sunt încadrate greșit ca lucrări de recompartimentare. 

10. Lipsa de asistență în execuție. Majoritatea șantierelor nu beneficiază de o asistență concretă care să supervizeze calitatea lucrărilor și respectarea documentațiilor aprobate spre neschimbare. 

Toate intervențiile pe clădiri existente trebuie avizate la ISC, chiar dacă uneori acest lucru nu este menționat în certificatul de urbanism. Ca o apreciere generală, ISC face precizarea că intervențiile pe clădirile existente prezentate pentru avizare sunt în mare majoritate proiecte superficiale. Documentațiile care prezintă intervenții pe clădiri existente nu reflectă un releveu adecvat situației de la fața locului (lipsa decorației, lipsa detaliilor etc.), drept urmare nu se poate verifica oportunitatea intervenției. 

Conform articolului 33 din Legea nr. 10 din 1995 privind calitatea în construcții, modificată și completată de legea 177/2015, elaborarea de proiecte incomplete sau conținând neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor, precum și însușirea acestora de către specialiști verificatori de proiecte atestați constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei. 

ISC primește în jur de 300-400 documentații pe lună, și 5000-6000 pe an. 70—80% din documentația depusă este respinsă în mai multe rânduri.  

06 decembrie 2016

arh. Raluca Munteanu
Vicepreședinte OAR București