Proiectul PIDU la data de 23 decembrie 2015

La solicitarea asocierii de firme din cadrul PIDU, prezentăm alăturat mesajul pe care acestea l-au trimis Filialei București a O.A.R. pe data de 23 decembrie 2015. Pe marginea acestui text, facem mai jos un scurt comentariu după care va urma textul primit din partea echipei PIDU. Textul reprezintă răspunsul dat de echipa PIDU în urma întâlnirii care a avut loc luni 21 decembrie în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului București în prezența domnului Gheorghe Pătrașcu, Arhitect Șef al Capitalei.

Comentariul Filialei București a O.A.R.:

Intervenția Filialei București a O.A.R. în momentul final al celor 6 P.U.Z.-uri din cadrul PIDU este justificată prin 3 motive:

1. Filiala București a O.A.R. nu interferează principal cu dezbaterile publice - rezervate cetățenilor - și, cu atât mai puțin cu avizările Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTUAT), Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI) sau Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) - rezervate specialiștilor care fac parte din comisiile respective.

2. Filiala București a O.A.R. a intervenit totuși pentru că nici dezbaterile publice și nici avizările tehnice nu au dus la un rezultat. După cum ne-au informat colegii, membri ai CTUAT și CZMI, nici una din observațiile importante făcute în aceste comisii nu au fost acceptate și integrate în cele 6 PUZ-uri ale PIDU.

Afirmația că acest fapt se datorează inexistenței unui "consens al observațiilor formulate în cadrul" CTUAT nu poate fi susținută. Între 2009 și 2015, ședințele de avizare ale PIDU nu au fost lipsite de observații substanțiale care, în condiții normale, nu puteau fi ignorate. În buletinul informativ al Filialei București a O.A.R. "Arhitecții și Bucureștiul" ca și în mass-media au apărut informații relevante asupra acestor ședințe, nu odată tensionate (de exemplu pe site-ul B365.ro, pe 19 februarie 2014 - http://www.b365.ro/scandal-al-primaria-capitalei-proiectele-pidu-respinse-de-comisia-de-urbanism_202893.html).

3. În general, publicul nu reacționează imediat, datorită caracterului abstract-tehnic al documentelor de urbanism, greu de înțeles de neinițiați. Dar, odată puse în aplicare este posibil ca unele din aceste proiecte să provoace o poziție a locuitorilor, cu potențiale consecințe asupra imaginii arhitecților și a Filialei București a O.A.R. Acționând în baza unor atribuții legale ale O.A.R. și dorind să prevenim situații de acest tip, am considerat că intervenția noastră este oportună.

Constatăm însă că nu avem interlocutor: autorii proiectelor și PUZ-urilor nu au decât certitudini și resping orice obiecție, în timp ce administrația mimează dialogul, pregătind aprobarea necondiționată a acestor PUZ-uri, în regim de urgență, prin ședința extraordinară a CGMB convocata pentru data de 29.12.2015 de Primarul General interimar.

Textul primit de la echipa PIDU:

În atenția Colegiul Director al Filialei București a Ordinului Arhitecților din România
arh. Șerban Sturdza, președinte

Referitor la Punctul de vedere al Filialei teritoriale a OAR cu privire la PIDU „Zona Centrală” București

Considerăm că dezbaterea organizată în data de 21 decembrie la sediul PMB a fost una necesară și că pot urma și altele.

În acest sens, echipa de proiectare PIDU se plasează la dispoziția OAR sau a oricărui alt actor interesat de bunul mers al orașului pentru a clarifica diverse aspecte ale strategiei PIDU sau ale proiectelor individuale propuse.

În sinteza dezbaterii formulată de dumneavoastră, spuneți că nu vedeți sensul acesteia la acestă dată când proiectantul nu mai acceptă observații pe documentații. Vă reamintim că din 2011 când s-a lansat PIDU, și din 2013 când s-au lansat PUZ-urile PIDU, au avut loc nu mai puțin de 22 de dezbateri publice, fiecare dintre ele un prilej pentru dumneavoastră să vă exprimați un punct de vedere.

De asemenea, nu am primit niciodată o invitație la informare relaționată cu proiectele PIDU, invitație căreia am fi fost oricând bucuroși să îi dăm curs.

Impresia echipei PIDU în urma dezbaterii a fost că temerile exprimate de reprezentanții OAR se referă îndeosebi la capacitatea de implementare a proiectelor de către structura actuală a Primăriei Municipiului București, în parametri de calitate ceruți de proiect.

Ne bucură inițiativa OAR de a deschide teme majore de reflexie cum sunt:

- reforma insituțională în cadrul Primăriei
- asigurarea de concursuri pentru lucrări de interes public
- strategia de implementare a PIDU
- strategie nouă pentru facilități fiscale la clădirile de patrimoniu

Remarcăm că în punctul de vedere transmis, sintagma „monopol al proiectării asupra centrului orașului” rămâne un leitmotiv, cu toate că proiectele echipei PIDU (în număr de 19) sunt parte din cele „100 de proiecte de interes public” și că strategia PIDU Zona Centrală recomandă concursuri publice pe spațiile reprezentative ale centrului Bucureștiului – Piața Unirii, Piața Universității, Piața Revoluției, Piața Victoriei, Piața Națiunile Unite, Piața Romană, Piața Gării de Nord, zona Piața Matache.

În nenumăratele interpelări verbale din cadrul dezbaterii, reprezentanți ai conducerii OAR București au afirmat că își arată sprijinul deschis pentru strategia PIDU și pentru proiectele individuale prin care strategia este implementată.

Nu înțelegem în acest context de ce poziția publică postată în scris a OAR București după această dezbatere este descrisă ca fiind justificată de observațiile făcute în cadrul CTUAT.

Menționăm că în cadrul dezbaterii, Arhitectul Șef a specificat că este o informație eronată faptul că PUZ-urile PIDU s-au blocat în această Comisie, din moment ce nu a existat un consens al observațiilor formulate în cadrul acesteia.

Oricare ar fi situația, ne propunem, o dată în plus, să raspundem punctual la observațiile ridicate referitor la cele 6 documentații:

PLAN URBANISTIC ZONAL RAHOVA– URANUS– PIAȚA DE FLORI, SECTOR 5 (PUZ 1) – http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/04_20151106.pdf

PLAN URBANISTIC ZONAL PARC IZVOR – POD MIHAI VODĂ SECTOR 5 (PUZ 2) – http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/01_20151106.pdf

PLAN URBANISTIC ZONAL PIAȚA CONSTITUȚIEI – ANTIM– BD.UNIRII, SECTOR 5 (PUZ 3) – http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/03_20151106.pdf

PLAN URBANISTIC ZONAL PIAȚA CANTACUZINO – PIAȚA LAHOVARI, SECTOR 1 (PUZ 4) – http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/02_20151106.pdf

PLAN URBANISTIC ZONAL PARC SFINȚII APOSTOLI–PODUL CALICILOR, SECTOR 3 și 4 (PUZ 5) – http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/06_20151106.pdf

PLAN URBANISTIC ZONAL SPAȚIU PUBLIC SALA PALATULUI, SECTOR 1 (PUZ 6) – http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/05_20151106.pdf

Observație: „precizarea contextului concret (patrimoniu construit, morofologie urbană, mobilitate durabilă, etc.) la care face referire conceptul de integrare promovat de cele șase PUZ-uri, individual și în ansamblul lor;”
Răspuns: Se vede că strategia PIDU de a crea un spațiu public care promovează o mobilitate nouă pe o lungime de 9,5 km și unește spațiile publice cu un grad mare de reprezentativitate și cu un grad mare de oportunitate în dezvoltarea economică imediată trebuie repetată cu toate ocaziile, pentru a înțelege sensul acestor 6 PUZ-uri.

Observație: „eliminarea construcțiilor propuse pe spațiile verzi (PUZ 1, PUZ 5, PUZ 6);”
Răspuns: În niciunul dintre cele 3 PUZ-uri menționate nu sunt propuse construcții pe spațiile verzi. În cazul PUZ 1, construcțiile de tip pavilionar sunt amplasate pe arealul Pieței George Coșbuc- Piața de Flori, în cazul PUZ 5 pavilioanele propuse sunt amplasate pe zonă minerală, iar în cazul PUZ 6 cele două pavilioane propuse sunt amplasate pe areale ocupate în prezent de parcări la sol.

Observație: „eliminarea mega-structurii propuse peste râul Dâmbovița și înlocuirea ei cu un pod adecvat scării și contextului local (PUZ 2);”
Răspuns: Valențele acestei observații depind de modul de definire a ceea ce înseamnă scară și context local, neputând fi decât o considerație de apreciere subiectivă.
Echipa PIDU a considerat că amplasamentul în cauză reprezintă o șansă pentru București de a primi povești noi, contemporane, ce aduc identități noi orașului și completează contextul morfologic urban existent în mod iconic pentru oraș.
În strategia PIDU, acest punct din oraș este considerat un hub de întâlnire, o adevărată verandă urbană, spre socializare, la întretăierea unor diverse axe cu un posibil memorabil asfințit de soare pe Dâmbovița, care determină într-un fel configurația obiectului.

Observație: „asigurarea unui strat de pământ de minimum 3,00 m deasupra parcajelor pentru a permite creșterea arborilor (PUZ 6);”
Răspuns: Asigurarea în zona Sălii Palatului a unui strat constant de 3m de pământ este o irosire a banului public, ținând cont că nu vrem să avem o masă compactă plantată de arbori, ci vrem să păstrăm caracterul existent, cu mențiunea suplimentatară că în propunerea PUZ-ului, sistematizarea solului oferă zone întregi cu un strat de pământ de minim 3m deasupra parcărilor subterane nou propuse.

Observație: „poziționarea rampelor de acces la parcaje în lungul străzilor principale și nu în profunzimea lor (PUZ 6);”
Răspuns: Amplasarea rampei la care faceți referire perpendicular pe Str. Ion Câmpineanu este rezultatul negocierii cu Comisia Tehnică de Circulație a PMB în cadrul avizării PUZ, ținând cont de asigurarea unei anumite flexibilități a soluției de trafic pe Str. Câmpineanu în viitor.

Observație: „evaluarea precisă și diminuarea impactului construcțiilor tehnologice apărute ca urmare a parcajelor subterane asupra calității spațiului verde și pietonal (PUZ 4);”
Răspuns: Ambele parcaje subterane dezvoltate de acest PUZ ca de altfel toate parcajele din PIDU au ținut cont în proiectare, în stabilirea amprentei, de asigurarea unei zone funcționale pe toată perioada lucrărilor de execuție, pentru evitarea blocajelor traficului în zonă.

Observație: „întrucât semnificația imaginilor pentru publicul larg nu trebuie să fie deturnată, este necesară introducerea în planșe a precizării exprese că randările care ilustrează planurile PUZ reprezintă ipoteze și nu soluții definitive de arhitectură. Avem convingerea că soluțiile de arhitectură vor face obiectul unor discuții și dezbateri viitoare, în timp ce PUZ-urile reprezintă abordări la nivel de reglementări urbanistice;”
Răspuns: Nu înțelegem semnificația afirmației în care soluțiile de arhitectură trebuie să facă obiectul unor concursuri, cât timp aceste soluții propuse de echipa PIDU sunt obiectul unui concurs câștigat de aceasta.
Suntem nedumeriți pe de o parte de promovarea ideii de concurs ca obiectiv de către OAR București, și în același timp de anularea principiilor acestuia în contextul PIDU.

Observație: „eliminarea ambiguităților care țin de codul cromatic: folosirea culorii verde în alte cazuri decât pentru parcuri sau spații verzi denaturează flagrant realitatea;”
Răspuns: Nu avem niciun caz de acest fel în cele 6 PUZ-uri și suntem dintre aceia care blamează aceste practici de asemenea.

Observație: „eliminarea ambiguităților care țin de reprezentarea grafică: exprimarea explicită a statutului diferit al spațiilor de tip shared-space, pietonale și carosabile (PUZ 4).”
Răspuns: Nu avem spații de tip shared space în PIDU, care presupun o negociere deschisă între toți participanții la trafic, într-un context de profil stradal adus la același nivel. Spațiul la care faceți referire este marcat în legenda PUZ ca „circulație pietonală la nivel cu carosabilul”.

Vă rugăm ca în virtutea deontologiei profesionale, să prezentați informații corecte, complete și verificate, pentru a nu induce în eroare într-o interpretare simplistă a cadrului reglementat de funcționare, a capacității unor documentații de a reglementa, sau a intențiilor și efectelor scontate ale acestei Strategii pentru Zona centrală a Bucureștiului, și a proiectelor individuale-ancoră prin care această strategie este implementată.

Vă mulțumim pentru prilejul de a explica mai bine, și pe această cale, Strategia PIDU Zona Centrală București și vă rugăm ca acest drept la replică să fie de asemenea diseminat cu concursul OAR pe platforma oarb-anunturi@googlegroups.com.

22 decembrie 2015

Asocierea formată din SC SYNERGETICS CORPORATION SRL-liderul asocierii, SC RE-ACT NOW STUDIO SRL- coordonator proiectare, SC KVB ECONOMIC SA, SC POLARH DESIGN SRL, SC KXL SRL, SC DC COMMUNICATION SRL, SC SPACE SYNTAX SRL, SC IGLOO ARHITECTURE SRL, SC STUDIO BASAR SRL, SC ASTIL SRL, SC MACARIE O’LOONEY ARCHITECTS SRL, SC SOARE&YOKINA ARHITECTI ASOCIATI