Vernisaj expoziției ”Valori Arhitecturale Dobrogene”, Muzeul Municipiului București, Sala Lapidarium, Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr.151)

Vernisajul expoziției ”Valori Arhitecturale Dobrogene”
04-21 decembrie 2015
Muzeul Municipiului București, Sala Lapidarium
Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr.151)

Vineri 04 decembrie 2015, începând cu ora 15:00, în prezența domnului arh. Alexandru Bălan, Președinte O.A.R. Dobrogea, a domnului arh. Radu Cornescu, a reprezentanților conducerii O.A.R. București și a unui public interesat, în Sala Lapidarium a Casei Filipescu-Cesianu a avut loc vernisajul expoziției ”Valori Arhitecturale Dobrogene”.
Evenimentul prezintă două expoziții itinerante finanțate de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și este organizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și O.A.R. Filiala Dobrogea.
Expoziția ilustrează clădiri de patrimoniu din Constanța semnate de arh. Victor Ștephănescu alături de o scurtă istorie în imagini a Cazinoului din Constanța.
În deschiderea evenimentului a fost prezentat albumul ”Cazinoul din Constanța - scurtă istorie în imagini” - autor arh. Radu Cornescu.
Anexăm imagini de la eveniment însoțite de o scurtă prezentare a celor două expoziții semnată de domnul arh. Radu Cornescu.

Mulțumim pe această cale conducerii O.A.R. Dobrogea și Muzeului Municipiului București.

Expoziția este deschisă în perioada 04-21 decembrie 2015 și poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10:00-18:00 (luni și marți închis).

Vă așteptăm,

10 decembrie 2015

--
Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România
str. Sf. Constantin nr.32, sector 1
010219 București, România

Punct de lucru
str. Academiei nr. 18 - 20, sector 1
010014 București, România

tel/fax: 021-3039226, 021-3077163
e-mail: oarbuc@rdsmail.ro
www.oar-bucuresti.ro
www.anuala.ro

Prezentare expoziție ”Valori Arhitecturale Dobrogene”
arh. Radu Cornescu

Arh. Victor Stephanescu (1876-1950) a fost unul dintre marii arhitecti romani care au profesat in prima jumatate a secolului XX. Cunoscut pentru multe lucrari importante atat in Bucuresti, cat si in tara - Expozitia jubiliara din 1906, Cercul Militar, Biserica Anglicana, Muzeul National de Geologie, Biblioteca Metropolitana, Aripa Noua a Garii de Nord (in Bucuresti), Catedrala \ncoronarii (Alba Iulia) etc - este autorul si al mai multor cladiri din Constanta, unele fiind astazi monumente istorice, facand parte din patrimoniul national: Moscheea Carol I, Palatul Comunal (azi Muzeul de Istorie si de Arheologie), Casa Pariano (azi Muzeul Jalea), Casa Cananau (fostul sediu al Consulatului Chinez), Casa Ecsarhu (azi disparuta), a doua cladire a Cuibului Reginei de pe digul din nord (disparuta), Sediul Bursei Noi din Port, Sediul Pompierilor din Port, Vila Luceafarul, Vila Pretorian (disparuta) si Cazinoul din Mamaia. Tot el s-a ocupat de sistematizarea Pietei Ovidiu.
Expozitia isi propune o trecere in revista a principalelor lucrari ale lui Stephanescu atat in tara, cat si pe litoralul romanesc, precum sI alte preocupari ale arhitectului de-a lungul timpului: scenografie la Teatrul National din Bucuresti, pictura (acuarele, in principal), autor a unor monumente, design interior ale unor vapoare de pasageri, machetari de timbre.
Exponatul poate fi considerat ca o mica monografie a celui care a fost Victor Stephanescu.

......................................................................

Inaugurat in 1910, Cazinoul din Constanta a fost cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul Romaniei, fiind construit de catre arhitectul Daniel Renard pe un promotoriu care a ramas, si la ora actuala, principala zona de promenada a orasului.
Urmare a deciziilor nr. 7 si 8 ale Consiliului Comunal luate in sedințele din zilele de 17 iunie si 19 iulie 1903 se ia hotarârea ca arh. Daniel Renard sa se ocupe de proiect si ca urmare, primarul liberal Cristea Georgescu incheie cu acesta pe data de 23 iulie 1903 un contract. Este actul de nastere al actualului Cazinou!
Renard, român dupa mama si elvețian dupa tata, s-a nascut la Dragomiresti, județul Neamț, in 1871. Arhitect diplomat, cu studii la Paris (1900), el ramâne, peste ani, un reprezentant de seama al stilului Art Nouveau in România. Daniel Renard se stabileste in Constanța, unde mai realizeaza si alte lucrari in oras si județ: Pavilionul-Restaurant din fața Cazinoului (actualul Acvariu), Hotelul Regina (astazi Hotel Intim), Hala Pieței (bombardata in 1941), un Abator (demolat in perioada interbelica), Complexul Administrativ de lânga Gara Veche (Prefectura, Palatul Regal si Tribunalul), Casa Logaridi din Piața Ovidiu (astazi disparuta), vechiul spital din Medgidia, biserica din Hârsova. A colaborat si la proiectarea Hotelului Palace din Constanța (autor principal: arhitectul francez E. P. Goué).
Ca si in zilele noatre, culoarea politica a administrației constanțene se schimba destul de des la inceput de secol XX. Decizia carui arhitect sa-i fie incredințata realizarea Cazinoului a fost in mâna politicienilor acestui oras. Liberalii l-au ales pe Daniel Renard sa inceapa proiectul Cazinoului. Alegerile câstigate intre timp de conservatori fac ca Daniel Renard sa fie inlaturat (in 1905) si, in timpul primarilor George Benderli, Panait Holban si Ion Banescu, cel care s-a ocupat cu proiectarea Cazinoului a fost arhitectul Petre Antonescu (in viziunea acestuia, Cazinoul avea preponderenta funcțiunea de teatru!). Dar, fața de Daniel Renard, care proiectase Cazinoul in stilul Art Nouveau, Petre Antonescu l-a conceput in stil neoromânesc. Revenirea la putere a liberalilor (primar – iarasi Cristea Georgescu intre 1907 si 1908) il inlocuieste pe Petre Antonescu cu Daniel Renard, care reuseste sa-si reimpuna stilul Art Nouveau, astfel ca fundațiile au fost modificate a doua oara!
Exponatul povesteste, prin imagini si text, intreaga istorie a Cazinoului, incepand din 1903 pana in zilele noastre. Sunt nelipsite episoadele in care a fost bombardat (atat in 1916, cat si in 1941), cand a fost reparat, extins, reamenajat (1912, 1923, 1928, 1934, 1947, 1951, 1974, 1987), cand a fost transformat in Casa de Cultura a Sindicatelor (1947) sau cand a fost abandonat (2010 - pana in zilele noatre). Sund redate imagini din trecut (fotografii si carti postale), texte din ziarele vremii, articole mai vechi sau actuale. In prezent, Cazinoul din Constanta este transferat la Guvern, la Compania Nationala de investitii si se asteapta rezultatul contestatiilor de la ultima licitatie, pentru a fi desemnat constructorul care il va reamenaja, sparand ca in anul 2018 sa fie iar vizitabil.