Proiectul Primăriei Sectorului 3 de reconversie urbană a fostei fabrici "Republica"

Stimate colege,
Stimați colegi,

Transmitem punctul de vedere al Ordinului Arhitecților din România privind proiectul Primăriei Sectorului 3 al Capitalei de reconversie urbană a fostei fabrici ”Republica”.

Cu stimă,

5 octombrie 2015

arh. Cornelia Burcuș
Secretar Executiv

--
Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România
str. Sf. Constantin nr.32, sector 1
010219 București, România

Punct de lucru
str. Academiei nr. 18 - 20, sector 1
010014 București, România

tel/fax: 021-3039226, 021-3077163
e-mail: oarbuc@rdsmail.ro
www.oar-bucuresti.ro
www.anuala.ro

Proiectul Primăriei Sectorului 3 de reconversie urbană a fostei fabrici "Republica" // Punct de vedere al OAR

View this email in your browser (http://us5.campaign-archive2.com/?u=a383e51dab1a4af33444d26bc&id=2542ecf8f1&e=4436384cc0)

Republica - Malaxa

Propunerea de dezvoltare a unui ansamblu în principal de locuințe colective, prin înlocuirea celei mai mari părți din monumentul istoric de primă importanță realizat de marele arhitect Horia Creangă, Uzinele Malaxa - fosta fabrică de țevi Republica, a îngrijorat opinia publică și mulți profesioniști din capitală și probabil nu numai de aici. Este extrem de important să se poarte discuții pertinente asupra acestei inițiative, la nivelul importanței pe care o prezintă acest monument special de arhitectură industrială, probabil cel mai interesant din epoca sa din România. Vă propun să evaluăm soluția adusă în discuție după următoarele criterii:

Sursă foto: Metropotam.ro

1. Tratarea amplasamentului conform importanței monumentului.
Uzinele Malaxa sunt, fără îndoială, un monument unic, de importanță strategică pentru București și pentru România. Un ansamblu de locuințe, ca funcțiune principală, nu corespunde acestei importanțe și nu este nici un program public major sau un ansamblu integrat contemporan care să utilizeze o spațialitate unică și monumentală în manieră inovantă.

2. Înscrierea propunerii în strategiile de dezvoltare și PUG al municipiului București.
Această dimensiune trebuie atent urmărită, dar cunoscând stadiul Planului Urbanistic General, atât cât se poate afla în absența unei comunicări publice adecvate despre acesta, îmi exprim îndoieli privitoare la o bună corelare.

3. Adecvarea programului propus la specificul monumentului.
Programul de locuire de masă, accesibilă sau socială, nu se poate realiza decât prin înlocuirea celei mai mari părți din monument, ceea ce și propune soluția prezentată. Pe ce studii se bazează această propunere în afară de cunoscutele nevoi de locuințe decente și de locuri de muncă pentru cetățeni? Oricum, locuirea accesibilă, dacă despre așa ceva e vorba și nu despre locuire de lux, care îmi apare inadecvată în formula propusă, nu se realizează corespunzător în construcții foarte înalte, în turnuri care sunt mult mai pretențioase și mai problematice în utilizare și mentenanță. Să privim problemele de gestiune ale unor construcții de locuințe colective medii și imposibilitatea de a le surmonta datorită divizării proprietății.

4. Modelul economic de dezvoltare propus.
Investiția nu poate fi decât privată, pentru că altfel primăria intră în conflict de interese sever cu piața privată de dezvoltare imobiliară, pe care va avea interesul să o defavorizeze prin orice mijloace, spre exemplu neaprobând planuri urbanistice sau refuzând autorizarea construirii altor ansambluri care devin toate concurente, pentru a vinde sau închiria. Dacă este vorba de o politică de locuințe sociale, care e aceasta? Din cunoștințele mele, în România nu există încă, din păcate, o politică pentru locuințe sociale. Trebuie clarificat modelul economic, public, public - privat sau mai degrabă aparent public, dar în fapt privat - privat.

5.Metoda de intervenție și tratare a monumentului.
Este vorba de păstrarea aparenței exterioare a monumentului și a unei coji cu o anumită profunzime, pe câteva laturi ale conturului. Această metodă este derivată din cea a păstrării fațadelor și a înlocuirii interiorului, metodă criticată de specialiștii care consideră că se pierde elementul esențial al monumentului, anume autenticitatea. Fațadismul colosal propus la Malaxa îmi pare o practică de acest tip dusă la extrem și consider că soluția trebuie să fie foarte serios discutată din punct de vedere al teoriei și practicilor protecției patrimoniului. Motivațiile care țin de degradare și ruinare cu pierderea valorii și transformarea în reziduri nu sunt acceptabile. Fenomenele ruinării intenționate, precum și practicile de neaplicare a legilor în ceea ce privesc obligațiile proprietarilor de monumente în conservarea lor, sunt deja binecunoscute în România.
Concluzii. De 5 ori nu, pentru o soluție de acest tip.
Arh. Șerban Țigănaș, președinte

============================================================
Ordinul Arhitecților din România

Our mailing address is:
office@oar.org.ro