Stimate colege,
Stimati colegi,
Transmitem alaturat, solicitarea de sprijin in relatia cu Ministerul Culturii a domnului Dan Manea, arhitect din Sinaia, in demersul sau pentru restaurarea Crucii de pe Caraiman.
Cu stima,
25 noiembrie 2011
Secretar Executiv
arh. Cornelia Burcus
Filiala Teritoriala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania
str. Academiei nr. 18 - 20, sector 1
010014, Bucuresti, Romania
tel/fax: 021-3039226, 021-3077163
e-mail: oarbuc@rdsmail.ro
www.oar-bucuresti.ro
www.anuala.ro
> Transmiteti din aproape in aproape poate ajunge la cineva care are
> tangenta cu Ministerul Culturii!! Poate se preocupa cineva, sa mai ajute!
”Dați un Ban pentru Caraiman!”.
Află cum vor arhitecții să salveze Crucea Eroilor Neamului
12 noiembrie 2011, Autor: Andreea Ofițeru |
Crucea de pe Caraiman
Câțiva arhitecți vor să restaureze Crucea Eroilor Neamului, cunoscută
drept Crucea de pe Caraiman, și au făcut un proiect pentru monumentul
considerat la începutul secolului al XX-lea cea mai înaltă structură
metalică din Europa, situată la mai mult de 2.000 de metri altitudine.
Toată lumea a aflat despre sau a văzut cel puțin o dată Crucea din Bucegi.
Este considerată unul dintre simbolurile naționale, situată la altitudinea
de 2.291 de metri, apropiată de cea a Vârfului Caraiman -2.386m.
Crucea a fost înălțată pe vremea Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al
României, pentru românii căzuți în Primul Război Mondial și cu scopul de a
fi văzută de la o distanță cât mai mare.
Arhitecții spun că monumentul este la fel de important ca Turnul Eiffel din
Paris, Statuia Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro sau Statuia
Libertății din New York. Au fost construite în aproximativ în aceeași
perioadă și pot fi comparate ca realizare inginerească și simbolistică.
În plus, la momentul finalizării lucrărilor de execuție, în 1928, Crucea de
pe Caraiman era cea mai înaltă structură metalică din Europa, fiind situată
la mai mult de 2.000 de metri altitudine.
Specialiștii arată că monumentul de pe Caraiman are unele asemănări cu
Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuși și poate fi considerat la fel
de important pentru colecția românească a arhitecturii de fier din perioada
1850-1940: ambele au fost executate de specialiști români, sunt realizate
din feroaliaje produse la Reșița și au înălțimi foarte apropiate- Coloana
Infinitului-29,33m, Crucea de pe Caraiman-30,86 m.
De asemenea, ambele au fost create în perioada interbelică: Coloana
Infinitului între 1936-1938, iar Crucea de pe Caraiman între 1926 și 1928.
Sunt amândouă monumente dedicate eroilor neamului.
Pentru că în prezent Crucea de pe Caraiman se află într-o stare de
degradare accentuată, arhitectul Dan Manea, din Sinaia, membru al Clubului
Rotary Sinaia, a lansat o campanie de stângere de fonduri prin care vrea să
o restaureze.
Denumită “Dați un ban pentru Caraiman!”, după modelul “Dați un leu pentru
Atheneu”, campania lansată de Fundația Rotary își propune să restaureze, să
realibiliteze și să reintroducă în circuitul turistic monumental vechi de
aproape o sută de ani.
Arhitectul arată că restaurarea completă trece de 100.000 de euro, dar până
acum, a fost realizată autorizarea proiectului în valoare de 15.000 de euro.
“Noi am realizat deja o primă etapă, prin care am autorizat dezvoltarea
acestui proiect, asta înseamnă că faza inițială a proiectului a fost
făcută. Pentru acest proiect am cooptat cei mai buni specialiști care au
lucrat și la Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuși”, explică Dan
Manea.
Arhitectul susține că proiectul este greu de realizat, deoarece monumentul
este la înălțime. „Condițiile de lucru sunt foarte complicate. Se va lucra
foarte puțin timp, la foarte mare altitudine, nu se poate ajunge cu
materiale decât cu cârca în unele locuri. Cu mașina ajungi până la releul
Coștila, iar cu un ATV ajungi în Vârful Caraiman, dar apoi gata. Ne gândim
să folosim și elicopterul”, spune Dan Manea.
Arhitectul spune că planurile inițiale ale monumentului au dispărut, nu se
mai găsesc nicăieri, nici la Primăria din Sinaia și nici prin vreo arhivă.
Dar știe că inițial soclul pe care stă crucea acum nu a existat. Pentru că
monumentul nu s-a comportat bine, după primii doi ani autoritățile de
atunci au hotărât să o consolideze și au chemat meșterii care lucrau la
Castelul Peleș ca să facă soclul.
Acum, arhitecții plănuiesc ca intervenția asupra monumentului să se facă
punctual, pe principiul minimei disturbări.
*Nu e nimic sudat*
Toată structura crucii este nituită, nimic nu este sudat. „Gândiți-vă câte
nituri sunt acolo și cum au fost bătute la 2.000 de m înălțime! Sunt mii de
nituri! Crucea a fost făcută cu profile de oțel de la Reșita, proiectată de
inginerii români Teofil Revici și Alfred Pilder, împreună cu maistrul
Bumbulescu și dirigintele de șantier Nicu Stănescu. Urcată cu vechiul
funicular al fabricii de hârtie, și de acolo cărat cu unitatea de
securitate cu cârca sau cu măgarii”, arată Dan Manea.
Crucea de pe Caraiman este construită în mod simetric, atât în plan
vertical, cât și în plan orizontal.
„Putem spune că sunt afectate partea de infrastructură din beton la
finisajele exterioare și la treptele de acces, partea metalică în mai
multe zone, dar și partea electrică pe segmentul de paratrăsnet care nu mai
este funcțional”, arată Dan Manea.
*Legendă: Regina Maria a avut un vis*
Monumentul a fost sființit la 14 septembrie 1928, de Sărbătoarea Înălțării
Sfintei Cruci.
Există unele legende care spun că monumentul a fost realizat în urma unui
vis al Reginei Maria. Munții Bucegi au fost aleși ca loc al construcției
pentru sângele vărsat de soldații români în Primul Război Mondial.
Crucea a fost construită pe vârful secundar al Caraimanului (2.291 m)
pentru a se vedea de oriunde. Dacă s-ar fi construit pe vârful principal
(2.325 m), nu ar mai fi fost vizibilă decât din apropiere, de pe platou.
Regina Maria a urmărit îndeaproape execuția până la finalizarea ei.